TRIMITE PRIN

Károly Viski (Turda, 14 apr. 1883 (?) – Budapesta, 5 sept. 1945)

Publicare: 2010-10-12
Autor: TÖTSZEGI Tekla
Tradus de: SZÉKELY Zsuzsa



Etnograf, muzeograf, profesor universitar, personalitate remarcabilă a celei de-a doua mari generaţii de cercetători ai culturii materiale maghiare. În lucrările sale îmbină perspectiva etnografică cu cea lingvistică şi cea a istoriei culturii. Lucrările sale publicate în mai multe limbi, respectiv activitatea sa de organizator ştiinţific au avut un rol important în conectarea cercetărilor etnografice maghiare la circuitul european.


S-a născut la Turda, probabil pe 14 aprilie 1883. Şi-a urmat studiile primare în oraşul natal, după care devine elevul Colegiului Reformat din Odorheiu Secuiesc. Îşi continuă studiile la Universitatea Regală Maghiară „Ferenc József", unde obţine diploma de profesor de liceu, specialitatea latină-maghiară. În 1906 obţine doctoratul în lingvistică fino-ugrică. Este pe rând profesor la: Odorheiu Secuiesc, Turda, Salonta, Újpest, Budapesta. Din 1919 este colaboratorul, apoi din 1922 muzeograful secţiei etnografice a Muzeului Naţional Maghiar. Din 1935 este referent în cadrul Inspectoratului General al Colecţiilor Publice, iar din 1941 este inspector general. În 1940 este numit profesor la proaspăt reînfiinţata Catedră de etnografie a Universităţii din Cluj. În 1941 pleacă la Catedra de etnografie a Universităţii „Pázmány Péter" din Budapesta. În 1945 este ales membru corespondent al Academiei Maghiare de Ştiinţe.


Primele sale publicaţii sunt în domeniul lingvisticii şi prezintă rezultatele cercetărilor sale lexicografice şi dialectologice. Lucrările publicate în Magyar Nyelvőr şi Erdélyi Múzeum sunt strâns legate de locurile unde şi-a început activitatea (Turda, Odorheiu Secuiesc, Salonta). În aceste lucrări lingvistice se poate observa deja exigenţa interpretării datelor în contextul mai larg al relaţiilor sociale. Mai multe studii de-ale sale se ocupă cu problema interferenţelor lingvistice între popoarele convieţuitoare.


Cariera sa de etnograf începe cu cercetări în domeniul artei şi arhitecturii populare în satele din jurul localităţii Odorheiu Secuiesc (Mi a kopjafa? [Ce este stâlpul de lemn sculptat?], 1910; Adatok a székely építkezés ismeretéhez [Date pentru cunoaşterea arhitecturii secuieşti], 1911). Este interesat de aceste teme şi în timpul profesoratului la Salonta (publicând Szalontai fejfák vésett díszítése [Ornamente sculptate pe stâlpii de lemn de la Salonta], 1913; Régimódi házak Szalontán. Milyen lehetett a költő szülőháza? [Case de modă veche de la Salonta. Cum arăta casa natală a poetului?] 1911). În lucrarea sa publicată câţiva ani mai târziu, bazată pe textele lui Arany János şi pe propriile date colectate pe teren (Arany népe. Arany tárgyi néprajzának vázlata [Poporul lui Arany. Schiţa culturii populare materiale a lui Arany], 1919) Károly Viski se angajează să reconstituie cultura materială de pe vremea poetului. Perioada intensivă de cercetări etnografice începe după numirea sa la secţia etnografică a Muzeului Naţional Maghiar. Datorită interesului său şi sarcinilor legate de noua sa sferă de activitate, se dedică în primul rând cercetării culturii materiale şi a artei populare. De asemenea, continuă seria studiilor despre arta populară a Secuimii. Studiul său cu titlul Adatok a székelykapu történetéhez [Date referitoare la istoria porţii secuieşti], considerat şi astăzi o lucrare fundamentală, tratează originea şi analogiile porţii secuieşti, folosindu-se de vaste surse scrise europene, de artefacte şi de imagini. Studiul apărut sub pseudonimul Pál Siklódi despre canceul secuiesc (1932) prezintă date importante despre funcţiile acestui tip de obiect.


Prima sa lucrare de sinteză se leagă tot de Transilvania. Apare în 1920 în limba maghiară, apoi şi în franceză, engleză, finlandeză şi olandeză şi poartă titlul Erdélyi magyarság. Népművészet [Maghiarii din Transilvania. Arta populară]. Lucrarea cuprinde multe observaţii relevante şi astăzi. Károly Viski atrage atenţia asupra faptului că în arta populară transilvăneană se pot observa şi cerceta în acelaşi timp elementele moştenirii din Est şi influenţele culturii din Vest, care se suprapun. Ca orice artă populară, şi cea din Transilvania se caracterizează prin armonia dintre material, tehnică şi ornamentare, astfel Viski îşi clasifică observaţiile în funcţie de materialele folosite (lemn, piatră, lut, piele, cânepă, in, metal). În structura unei alte lucrări pe tema culturii populare din Transilvania, apărută în 1939 sub titlul A székely népművészetről [Despre arta populară secuiască], se pot observa temele abordate în studiile anterioare. În această perioadă scrie mai multe lucrări teoretice şi cu caracter de clarificare a noţiunilor. Pentru Congresul de artă populară de la Praga din 1928 publică împreună cu Zsigmond Bátky şi István Györffy o sinteză asupra artei populare, cu titlul Magyar népművészet [Arta populară maghiară]. Tot pentru această ocazie scrie o lucrare monografică despre arta pastorală. Sinteza finală a cercetărilor sale despre arta populară este formulată în capitolul Díszítőművészet [Arta decorativă] al volumului intitulat A magyarság néprajza [Etnografia poporului maghiar], iniţiat de către el, avându-i coautori pe Zsigmond Bátky şi István Györffy. Volumul a apărut în mai multe ediţii. Ambele volume se remarcă prin consecvenţa terminologiei folosite. Analiza genurilor clasificate după materie şi tehnică se realizează prin metode comparative de istorie culturală.


Publicaţiile sale din anii 1920 şi 1930 atestă lărgirea domeniilor şi tematicilor cercetate. Pe lângă temele referitoare la cultura materială (port popular, olărit, vetre, obiecte de iluminat), multe dintre publicaţii abordează tematica grupurilor etnice şi împărţirea lor regională. Deja în introducerea volumului Az erdélyi magyarság népművészete [Arta populară a maghiarilor din Transilvania] ţine să facă delimitarea celor patru zone importante de artă populară (Zona Călata, Trascău, Scaunul secuiesc al Arieşului şi Ceangăi), menţionând în paranteze unităţile geografico-administrative mai mari, aferente. În introducerea volumului intitulat A magyarság néprajza [Etnografia poporului maghiar] autorul deosebeşte cinci macroregiuni şi 38 de regiuni mai mici. Revine şi mai târziu asupra temei împărţirii regionale în lucrarea sa intitulată Etnikai csoportok, vidékek [Grupuri etnice, regiuni]. În volumul intitulat Erdélyi népélet [Viaţa populară din Transilvania] analizează relaţiile şi influenţele culturale ale celor trei mari etnii din Transilvania: cea maghiară, cea săsească şi cea română.


Al treilea domeniu de cercetare al lui Károly Viski se referă la obiceiurile populare. Rezultatele acestor cercetări sunt prezentate în volumul A magyarság néprajza [Etnografia poporului maghiar], în capitolele intitulate A hagyomány tárgyai [Obiecte de tradiţie] şi Drámai hagyományok [Tradiţii dramatice].
Volumul Hungarian Dances [Dansuri ungureşti], publicat în limba engleză, oferă sinteza cercetărilor din acea perioadă în domeniul dansurilor populare.


Opere importante:
A tordai nyelvjárás. (Nyelvészeti Füzetek, 32.) Athenaeum Kiadó, Budapest, 1906.
Aranyék háza. (Arany-emlék Egyesület könyvei, II.) Nagyvárad, 1917.
Arany népe (Arany tárgyi néprajzának vázlata). (Arany-emlék Egyesület könyvei, II.) Nagyvárad, 1919.
Erdélyi magyarság. Népművészet. Népies Irodalmi Társaság, Budapest, 1920.
Les hongrois de Transylvanie. L'art populaire. Budapest, 1920.
Transsilvanian unkarilaisten kansantaide. Helsinki, 1921.
De Volkskunst der Zevenberger Hongaren. Uit het hongaarsch vertaald. A.S.C. Wallis. Budapest, 1921.
Transsylvanian Hungarians. Peasant Art. Budapest, 1921.
Székely hímzések 1. Csíkmegyeiek. Magyar Nemzeti Múzeum Néprajzi Osztálya, Budapest, 1924.
Dunántúli bútorok 1. Székek. Magyar Nemzeti Múzeum Néprajzi Osztálya, Budapest, 1925.
A Bakony-Balatonvidéki kőépítkezés. Budapest, 1926.
Magyar Népművészet. Budapest, 1928. (BÁTKY Zsigmond és GYÖRFFY István társszerzőkkel).
L'art populaire hongrois. Budapest, 1928. (BÁTKY Zsigmond és GYÖRFFY István társszerzőkkel).
Adatok a székely kapu történetéhez. Néprajzi Értesítő XXI (1929) 3-4. 65-88.
Tiszafüredi cserépedények. Momumenta Hungariae Ethnologica A. 1. Néprajzi emlékek 2. Budapest, 1932.
Hungarian peasant customs. 2nd Edition. Budapest: (Athenaeum) Vajna and Co., 1937 (Bp., 1932)
A magyarság néprajza 1-4. [1. kiad.]. Királyi Magyar Egyetemi Nyomda, Budapest, 1933-1937. (BÁTKY Zsigmond és GYÖRFFY István társszerzőkkel)
Erdély népe. Magyar Szemle XXII (1934). 409-417.
Hungarian Dances. Simpkin Marshall Ltd-Dr. George Vajna&Co, London-Budapest, 1937
Etnikai csoportok, vidékek. Magyar Tudományos Akadémia, Budapest, 1938.
Erdélyi népélet. In: DEÉR József (szerk.): Erdély. Budapest, 1940. 123-137.
Népi és úri műveltség összefüggései a tárgyi néprajzban. In: Eckhardt Sándor (szerk.): Úr és paraszt a magyar élet egységében. Budapest, 1941. 135-160.
Volksleben in Siebenbürgen. Sonderndruck aus Siebenbürgen. Verlag der Ungarischen Historischen Gesellschaft. Budapest, 1941
A publicat şi numeroase articole de popularizare, majoritatea cărora au apărut în revista A falu [Satul].
Cele trei albume apărute în seria Magyar Népművészet [Artă populară maghiară], bazate atât pe cercetare de colecţie, cât şi pe cercetare de teren, pot fi considerate precursoarele cataloagelor moderne.



Bibliografie selectivă



GUNDA Béla: Viski Károly (1883-1945). Erdélyi Múzeum LI (1946) 1-4. 105-107. HOFFMANN Tamás: Viski Károly néprajza. Ethnographia LXXXV (1974) 1. 153-157.
KRESZ Mária: Viski Károly népművészeti kutatásának eredményei (különös tekintettel a kerámiakutatásra). Ethnographia LXXXV (1974) 1. 164-168.
SZABÓ T. Attila: Viski Károly nyelvészeti, filológiai és művelődéstörténeti munkássága. Ethnographia LXXXV (1974) 1. 158-164.
PALÁDI-KOVÁCS Attila: Egy európai etnológus Erdélyből. Viski Károly. In: Kalmár János (szerk.): Európai szemmel. Tanulmányok Köpeczi Béla tiszteletére. Universitas, Budapest, 2007. 199-211.
VARGA Mária: Viski Károly irodalmi munkássága. Verzeichnis der Schriften von Károly Viski. Index Ethnographicus, 1960. V. 1.
VARGHA László: Viski Károly (1883-1945). Ethnographia LXXXV (1974) 1. 172-187.



Discuţie


IMAGINI



INCLUDERE ÎNTR-O ALTĂ PAGINĂ