Literatura de duzină
Descrierea articolului
Literatură ieftină, lipsită de exigenţă artistică, se vindea la început în târguri, pe prelate întinse pe jos. Importanţa ei pentru istoria culturii nu trebuie însă subestimată, deoarece în secolele XVII-XVIII a transmis straturilor largi populare, într-o adaptare primitivă, numeroase opere însemnate din patrimoniul universal al legendelor. În secolul al XIX-lea, anticipând literatura de duzină de mai târziu, acestor opere li s-au alăturat şi întâmplările despre celebrii haiduci (Bandi Angyal, Sándor Rózsa, Jóska Sobri). „...literatura de duzină în limba maghiară - la marginea analfabetismului -, beţia de frumuseţe, aventura, consolarea şi mesianismul păturilor populare, ţărăneşti şi urbane de primă generaţie, pe jumătate proletari, jumătate mic burghezi, ale servitoarelor şi subofiţerilor, a însemnat întotdeauna, substituind orice cultură şi ideologie, un factor cu o pondere imprevizibilă în «cultura» populară" (Gábor Gaál).
În ediţia cărţilor maghiare din România, literatura de duzină a fost la modă mai ales în Perioada Interbelică. Colecţia Detektív, publicată de către Departamentul de carte al săptămânalului Brassói Lapok, în redactarea lui Béla Kocsis şi urmaşa acesteia, colecţia Detektív Regények (Romane poliţiste, între 1924-1926 au apărut în total 17 caiete), colecţiile tipografiei Sonnenfeld din Oradea: Buffalo Bill, a vadnyugat hőse (B.B., eroul Vestului Sălbatic, 104 de caiete între 1923-1926), Kubb doktor, a világjáró érdekfeszítő kalandjai (Aventurile fascinante ale doctorului Kubb, globetrotterul, f.a., 46 de caiete), Nick Carter, az amerikai detektívkirály (Nick Carter, superdetectivul american, între 1923-1926, 201 de caiete), colecţia de „aventuri sportive captivante", Mister Herkules (1923-1924, 60 de caiete), colecţia de 38 de caiete a Editurii Herz din Bucureşti, Sherlock Holmes, au invadat de-a dreptul piaţa cu produsele lor de proastă calitate.
Gazetele mai însemnate au încercat şi ele să fructifice interesul maselor pentru literatura de duzină, dar de data aceasta cu colecţii mai exigente de cărţi. Pe lângă *Ajándékregénytár [Colecţia de romane cadou] apărută ca supliment al săptămânalului Brassói Lapok şi al cotidianului Népújság, Népszerű Regények (Romane populare) publicată de către Departamentul de carte al Brassói Lapok în redactarea lui Béla Kocsis (între 1924-1927 au apărut 17 caiete, autorii fiind Gyula Csermely, Pál Forró, Béla Jávor, Árpád Pásztor, Béla Szász), sau Temesvári Hírlap Könyvei (Cărţile Jurnalului timişorean, între 1930-1931 a cuprins în total 32 de romane la modă, traduse în general de către Árpád Kostyala, singura operă originală fiind romanul Fachirul alb de Gyula Szini) au apărut în acest domeniu şi întreprinderi editoriale de scurtă durată: Én, Te, Ő Könyvek (Cărţile Eu, Tu, El/Ea) redactate de către Jenő Damó, „colecţia de cărţi hazlii" intitulat Ha-Ha-Ha! a lui István Illés Győri (Cluj, 1920, 4 caiete), Pán-Könyvtár (Biblioteca lui Pan, redactat la Timişoara de Emil Brázay (19 de caiete între 1920-1926) sau iniţiative speciale precum Colecţia de romane Polonyi la Cluj şi, tot în ediţia angrosistului clujean Albert Polonyi, Biblioteca de romane gratuite a magazinului de postavuri „Rigó" (cel dintâi a lansat între 1927-1928 romanul lui Andor Berinkey intitulat A sátán leánya (Fiica Satanei) în 58 de caiete şi romanul Szerelem és bűnhődés (Dragoste şi pedeapsă) de Jenő Kálnoki în 38 de caiete, respectiv seria de caiete A kétfejű madár vagy a Habsburg ház titka (Pasărea cu două capete sau Secretul casei Habsburgice) care a însumat peste 1000 de pagini; în cel din urmă au fost publicate în total 4 titluri în anul 1931, între acestea însă, şi un volum de Maupassant şi unul de Greenwood).
În perioada de după 1944, literatura de duzină, în sensul tradiţional al cuvântului, a dispărut complet din ediţia de cărţi maghiare din România. Însă acest tip de carte ieftină şi totodată atractivă din cauza volumului mic, reapare din când în când: spre exemplu, colecţia Kincses Könyvtár [Biblioteca cu comori] lansată de Editura de Stat pentru Literatură şi Artă în 1954 (apoi reînviată de Editura Kriterion în anii nouăzeci), colecţia de cărţi Árgus [Argus] cu romanele sale poliţiste şi de aventură cu valoare literară (G. Simenon, Conan Doyle, Karl May, F. Dürrenmatt), publicată începând din anul 1966 de Editura pentru Tineret, iar mai târziu colecţia Lektúra a editurii Kriterion (1974-1992). Acestea însă, în mod evident, pot fi amintite doar formal sub cuvântul-titlu literatură de duzină.
Bibliografie selectivă
Gaál Gábor: Ponyva és irodalom. Korunk 1937/1. Újraközölve: Válogatott írások. I. 1964. 597-601. - Szentpétery László: Még egyszer a ponyváról. Keleti Újság 1942. aug. 26. - Monoki István: Magyar könyvtermelés Romániában. 1919-1940. I. Bp.-Kv. 1997.