Radiodifuziunea până în anul 1989, Radio Târgu-Mureş
Descrierea articolului
Studioul regional al Radio România, Radio Târgu-Mureş a difuzat prima emisiune ca radioul Regiunii Autonome Maghiare la 2 martie 1958, cu titlul de Secuimea ia cuvântul. Începând din anul 1958, limba emisiunilor este româna şi maghiara; din anul 1990 emite şi în limba germană, iar din anul 1998 difuzează şi o emisiuni pentru romi.
Evoluţia duratei emisiunilor în limba maghiară: la început, în anul 1958, zilnic 60 de minute, în anul 1985 zilnic 180 de minute. Din 1 februarie 1990 zilnic 4 ore, între anii 1990-96 zilnic 5 ore, duminică 7 ore, din anul 2001, împreună cu undele ultrascurte, zilnic 7 ore, duminică 8 ore. Pe staţiile de unde medii sunt difuzate şi emisiunile în limba maghiară şi germană din Bucureşti (zilnic două ore, duminică 30 de minute).
Emisiuni şi rubrici mai importante în anul 2002 [denumiri traduse din maghiară]: Revista radio, Periscop, Lumea marginală, Helicon, Acasă în Transilvania, Lumea credinţei, Predică, Regiuni, Magazin economic, Viaţa gospodarului, Album familial, Tura de după masă (între ora 14 şi 16), Audienţă (cu politicieni), Cu ce vă putem ajuta?, Schimburi, Semafor, Muzică la cerere, Muzică în direct, Colecţia de legi, Emisiune pentru copii, Meridian, Culori şi forme, Banca de rezerve. Emisiuni speciale: odată pe lună Duplex matinal împreună cu Radio Cluj; Personalităţile de marcă ale oraşului - cu invitaţi în faţa microfonului.
Emisiuni excepţionale: Aplauze furtunoase (Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc, Miercurea Nirajului, Ditrău, 1978-1984); Curcubeu (emisiune deschisă cu ascultătorii, între anii 1980-1984: Plăieşii de Jos, Tg. Mureş, Braşov, 1990: Tg. Mureş); Show-ul în baie (1997-2000); Cabaret de Revelion (începând din anul 1990); transmisiune directă de la Braşov în anul 1998 incluzând reportaje cu personalităţile maghiare ale oraşului (Éva Lendvay îşi recită propria poezie, Lázár Madaras, Lajos Gellért şi Attila Ambrus vorbesc despre presa braşoveană, Ferenc Bálint despre televiziunea din Braşov. O acţiune specială a radioului este circuitul pe biciclete organizat în fiecare an în zona de emisie, cu titlul Radioul rulant.
Emisiuni literare: Perspective (1990-1999), Helicon (din anul 1990), Jurnal literar şi artistic (1959-1985), Mozaic duminical (1967-1985), Teatru radiofonic (din anul 1958), Culori şi forme (din anul 1993), Poete maghiare (1997-1999), Cu magnetofonul la drum, seria I (1975-1985), seria a II-a, Perle poetice (1978-1985, 1990-1996), Poeţi contemporani din ţară (1978-1985).
Între anii 1976-1985, în cadrul primei serii a emisiunii Cu magnetofonul la drum, au fost realizate interviuri-portret cu 421 intelectuali maghiari din România, care au fost prezentate ascultătorilor. Emisiunea a fost iniţiată de János Csifó. Seria de emisiuni a fost reînnoită de Sándor Gáspár în anul 2006, de atunci au fost realizate peste 150 de interviuri, emisiunea are loc din două în două săptămâni.
În emisiunile rubricii Istoria vie (1990-1999), în redactarea lui Béla Tóth, au fost prezentate abuzurile regimului comunist. Mai multe memorii au apărut şi în tipar.
În Jurnalul literar şi artistic (1958-1985) redactat de Ferenc Vincze, apoi de János Lukács şi de Miklós Kund Nagy, au fost prezentate toţi scriitorii maghiari proeminenţi din România.
Emisiunile realizate pentru diferite grupuri ţintă au devenit foruri publice. Un mare succes a avut emisiunea pentru copii intitulată Postás Jankó (Ionuţ poştaşul, 1959-1985, redactat de Éva Lázár, cu concursul marionetistei Katalin Nagy). Curcubeul a fost un for al tineretului între anii 1960-1985, redactat de Emese Jászberényi, iar din anul 1980 de Sándor Gáspár. În anul 1990, emisiunea a fost reluată sub denumirea Despre tineri, pentru tineri, la început redactat de Edit László, apoi, din anul 1994, de Emese Szabó şi Dénes Kiss. În anul 2002 emisiunea a fost desfiinţată.
Radio Târgu-Mureş a avut rol important în transmiterea evenimentelor din februarie-martie 1990: manifestaţia cu luminări, confruntările din martie şi evenimentele ulterioare au fost prezentate pe baza înregistrărilor sonore directe. În anul 1990, în cadrul spaţiului de emisie recent aprobat, a fost introdusă o oră de emisiuni comerciale în a cincia oră, restul spaţiului rămânând în sfera serviciului public. Între anii 1991-1999 accentul a fost pus pe dezvoltarea emisiunilor distractive. În 1999, grila de program a fost schimbată, emisiunile informative au devenit dominante.
Din punct de vedere tehnic, radioul s-a dezvoltat treptat, din anul 1990 a început achiziţionarea calculatoarelor, cu toate acestea şi în anul 2000, când s-a trecut la procesarea digitală a sunetului, încă se mai foloseau câteva magnetofoane ruseşti de marcă MEZ, fabricate în 1960.
Arhiva sonoră a Radio Târgu-Mureş păstrează 150 înregistrări de piese de teatru în limba maghiară şi 50 în limba română din perioada de până la 1985. Au fost prezentaţi toţi actorii teatrelor maghiare din Transilvania, precum şi studenţii absolvenţi ai academiei de teatru, în emisiunea Anul patru se prezintă. În studioul de la Radio Târgu-Mureş a fost înregistrat Csipike (Cipi) romanul-basm al lui Sándor Fodor, în interpretarea trupei teatrului de păpuşi din Miercurea Ciuc.
Radioul a editat şi o colecţie de casete audio, îngrijită de Emese Jászberényi: Albă ca zăpada şi cei şapte pitici, Csilicsali Csalvári Csalavér, Hänsel şi Gretel, Toldi, Vrăjitorul din Oz, precum şi o colecţie de cântece populare interpretate de Gábor Madaras.
Cu ocazia aniversării a 40 de ani de la înfiinţare, Radio Târgu-Mureş a publicat albume comemorative în limbile română şi maghiară. În anul 2002 a apărut un CD cu titlul András Sütő la 75 de ani, pe care au fost înregistrate felicitările sonore adresate scriitorului (editor: Sándor Gáspár). Emese Jászberényi a editat din înregistrările păstrate în arhivă o culegere a emisiunii de istorie locală pentru tineret, difuzată între anii 1973-77 cu titlul La plimbare prin Târgu-Mureş (I-V).
Responsabilii emisiunilor în limba maghiară au fost Ferenc Papp şi Gyula Gál în 1958, Sándor Oroján între anii1959-1978, Liviu-Lajos Sebestyén şi Olga Gombos în anii1978-1979, Zoltán Gidófalvi între anii 1979-85, Sándor Gáspár în 1990-1991, Emese Jászberényi între 1991-1999 şi Melinda Borbély începând din anul 1999.
Membrii redacţiei fondatoare au fost: Ernő Jakab, Manyi Jakab, István Kovács (1958-80), Györgyi Kozma (1960-1985), Mátyás Kozma (1958-1960), Éva Lázár (1958-84), János Lukács (1958-85), Árpád Sós (1958-79), Ferenc Vincze (1958-66), Erzsébet Zoltán.
Pagina web a radioului este www.radiomures.ro. Emisiunile sunt difuzate şi prin internet, numeroase emisiuni fiind arhivate pe internet.
Bibliografie selectivă
Rádióba mondom - 1931 december 5 in Reményik Sándor: Az Építész fia, Kriterion Könyvkiadó, Bukarest, 1983, 219.o. ; Sebestyén Kálmán - Magyar rádióadó Kolozsváron, 1940-1944 in. Honismeret, 2000/6; Nagy Csaba: "Magyar nyelvű adásunkat közvetítjük a Radio România 1875 méteres hullámhosszán". A Romániai Magyar Szó Naptára 1948. - l. Székelyudvarhelyi iskolarádió. Vörös Zászló (Mv.) 1958. márc. 22. - Ünnepélyes keretek között avatták fel a Marosvásárhelyi Tartományi Stúdiót. Vörös Zászló 1958. márc. 2. - Marosi Péter: Mit láttam a fülemmel? [A kolozsvári rádió Akusztikon-műsorából]. Utunk 1968. júl. 21. - Guttman Mihály: A zeneoktatás szolgálatában [a kolozsvári rádió]. Igazság 1969. okt. 14. - Nagy Miklós Kund: Irodalom a marosvásárhelyi rádióban. ÁVD. 1974. - Kónya Anna: A bukaresti magyar rádiózás kezdetei. Kézirat. 1975. - Kovács Ferenc: A kolozsvári rádió magyar adásainak története. Kézirat. 1985. - Ábrahám János: Új hang az éterben [35 évvel ezelőtt indultak a kolozsvári rádióstúdió adásai].- Enyedi Sándor: A romániai magyarság története. Kulturális intézmények. 1944-1989. In: 70 év. A romániai magyarság története. Bp. 1990. 98-100; uő: A romániai magyar sajtó és tömegkommunikáció 1944 után. Regio 1999/3 (újraközölve: Tegnaptól tegnapig. Kolozsvár 1998. 237-261).- Szentgyörgyi Ibolya: A kolozsvári rádió története. 1954-1989. A pártrádió időszaka. ÁVD. 1998.