Descrierea articolului
Sára Majlát (Chibed, judeţul Mureş, 14 ianuarie 1898 - 4 februarie 1988, Chibed) a fost fiica lui Gergely Nagy Szabó, unul dintre informatorii culegătorului de cântece populare János Seprődi. Pe mama ei o chema Jusztina Ötvös. În familie s-au născut opt copii, dintre care patru au murit devreme. Tatăl cânta la clarinet, „făcea muzică la danţ şi la baluri". Nici tanti Sári, nici părinţii ei nu au făcut şcoală, baza culturii lor o constituia tradiţia populară, arta populară vie.
Sára Majlát s-a angajat în „câmpul muncii" la vârsta de nouă ani, împreună cu fraţii ei păzea gâştele comunei. Iarna slujea la negustor pentru „de-ale gurii". În toamna anului 1912, la vârsta de paisprezece ani, ajunge în comitatul Nitra, unde săpa sfeclă pentru contele Lajos Károlyi. Din luna august 1914 până în anul 1919 a lucrat ca slujnică la Budapesta. După ce s-a întors acasă, s-a măritat cu meşterul fierar József Majlát. Împreună cu soţul a construit o casă, apoi s-au angajat din nou la păzitul gâştelor. Despre aceasta ea vorbea în felul următor: „De când eram fetiţă, am slujit comuna timp de douăzeci şi patru de ani cu păzitul gâştelor". Din căsătoria ei s-au născut opt copii, cinci băieţi şi trei fete.
În 1947 s-au mutat la Măieruş, lângă Sighişoara. Aici soţul ei a murit, iar din acel moment tanti Sári „s-a retras" la rudele mai apropriate. Două popasuri importante ale vieţii sale au fost oraşele Timişoara şi Lupeni. În 1967 s-a reîntors la Chibed, unde s-a ocupat de gospodărie şi de împletitul preşurilor, precum şi de supravegherea nepoţilor, cu schimbul. S-a stins din viaţă la vârsta de nouăzeci de ani.
Repertoriul ei de cântece populare a fost prelucrat de către János Ráduly într-o monografie dedicată ei, apărută în 1979 la Editura Kriterion din Bucureşti: Elindultam hosszú útra. A kibédi Majlát Józsefné Ötvös Sára népballadái (Am pornit la drum lung. Baladele populare ale doamnei József Majlát, născută Sára Ötvös). Melodiile au fost notate de pe bandă sonoră de către doamna Piroska Kusztosné Szabó.
Repertoriul conţine 45 de tipuri de balade în şaizeci de variante. Doamna József Majlát, născută Sára Ötvös, „este una dintre informatoarele noastre care cunoaşte cele mai multe balade populare". Repertoriul ei este compus din 19 balade în stil vechi (19 variante) şi 26 de balade în stil nou (31 de variante). În mod clar, cântăreaţa era o adeptă de seamă a stilului vechi. Ea cunoştea balade mari precum: Barcsai, Kőműves Kelemen (Meşterul Manole), Molnár Anna, A híres betyár (Haiducul faimos), Fehér László ş.a.m.d.
Cum se raportează repertoriul ei (45 de tipuri) la repertoriul de balade întreg al satului (66 de tipuri)?
Doamna József Majlát, născută Ötvös Sára, cunoştea 68,1% din repertoriul de balade al satului. Cunoştea în total 450 cântece, dintre care 18% erau balade. Volumul conţine doar 23 de melodii şi 13 melodii provenite din muzica cultă (rândurile introductive sunt prevăzute cu note muzicale). Cinci melodii erau într-o stare complet degradată.
Despre sursele repertoriului de balade: informatoarea a învăţat 29 din cele 45 de tipuri de balade încă în timpul copilăriei. „Prin urmare, din punctul de vedere al învăţării baladelor, copilăria a avut un rol decisiv." Prilejul cel mai potrivit pentru a cânta balade a fost şezătoarea; dar şi-a însuşit câteva cântece epice şi în timpul secerişului, al prăşitului, la depănuşatul porumbului sau la culesul zmeurii. O altă ocazie importantă pentru a cânta era veghea ţigănească. Volumul cuprinde un şirag de melodii ale cântăreţei compuse din 33 de strofe, care cuprinde zece cântece de jale şi două balade. Aici, proporţia baladelor este de 16,6%. Cântatul ritual (ceremonial) la veghile ţigăneşti din Chibed a fost descoperit în 1962 de către János Ráduly, care a scris despre acesta în teza sa de licenţă intitulată Kibéd népballada-költészete (Lirica baladei populare din Chibed), susţinută în 1966.
Din tipurile de balade cunoscute de către cântăreaţă doar 46,6% aparţin repertoriului activ, materialul păstrat ca repertoriu pasiv reprezentând 53,3%. Aceste cifre ne dau de gândit, întrucât indică degradarea treptată a tezaurului de balade populare în viaţa societăţii.
Cum cânta tanti Sári? „În cazul baladelor, la început căuta întotdeauna melodia corespunzătoare [...] După câteva minute a început să cânte. În asemenea momente şedea cu spatele drept şi de obicei se uita drept înainte, numai rareori arunca câte-o privire la culegătorul de date. [...] Nu s-a destins decât după ce a terminat cântecul [...] în asemenea momente se simţea o bucurie vădită în vocea ei."
În cursul repetării cântecelor, culegătorul a avut ocazia să studieze posibilităţile formării unor noi variante şi să observe cauzele procesului de fărâmiţare a baladelor în proză, constatând că baladele cântate de Sára Ötvös „poartă semnele limbajului popular secuiesc". Totodată a analizat şi aspectele baladelor legate de formă şi conţinut.
Sára Majlát a cunoscut şi alte genuri ale creaţiei folclorice. 124 de poveşti, legende şi povestiri hazlii cunoscute de ea au fost publicate în 18 culegeri dedicate Chibedului, bineînţeles, împreună cu materialul altora. Materiale inedite continuă să existe. Monografia ghicitorilor din Chibed (Hold elejti, Nap felkapja - Luna o scapă, Soarele o prinde, 1990) cuprinde 172 de „poveşti" cu ghicitoare ale Sárei Majlát. Au mai fost publicate: un cântec de dragoste, zece cântece de jale şi trei rugăciuni populare. De asemenea a văzut lumina tiparului - deşi cu întârziere - o „prezentare" în formă de interviu despre păzirea gâştelor (Erdélyi Toll II. (2010) 2. 163-170.).
Culegătorul a lucrat timp de mii de ore împreună cu doamna József Majlát pentru a imortaliza cunoştinţele sale spirituale bogate în frumuseţi în ceea ce priveşte conţinutul şi limbajul.
Volume cuprinzând textele doamnei József Majlát, născută Sára Ötvös, înregistrate de János Ráduly:
Kibédi népballadák. Kriterion Könyvkiadó, Bukarest, 1975.
A vízitündér leánya. Kis-Küküllő menti népmesék. Dacia, Kolozsvár-Napoca,1978.
Elindultam hosszú útra. A kibédi Majlát Józsefné Ötvös Sára népballadái. Kriterion Könyvkiadó, Bukarest, 1979.
Tündérszép Mosolygó Ilona. Kibédi népmesék. Ion Creanga Könyvkiadó, Bukarest, 1980.
Az álomfejtő fiú. Kis-Küküllő menti népmesék. Dacia, Kolozsvár-Napoca, 1985.
Villám Palkó. Kis-Küküllő menti népmesék. Ion Creanga Könyvkiadó, Bucuresti, 1989.
Hold elejti, Nap felkapja. Kibédi találós kérdések. Kriterion Könyvkiadó, Bukarest, 1990.
Táltos Marika. Mesék. Firtos Művelodesi Egylet, Korond, 1993.
Szép Magdolna. (Népmesék). Tinivár, Kolozsvár, 1994.
Vetettem gyöngyöt. Népköltészeti tanulmányok, közlések. Erdélyi Gondolat, Székelyudvarhely, 1997.
Gyöngyvirág királyfi. Népmesék. Erdélyi Gondolat, Székelyudvarhely, 2000.
Az igazat éneklő madár. Népmesék. Erdélyi Gondolat, Székelyudvarhely, 2001.
Fekete szőnyeg a sátor. Néprajzi tanulmányok, közlések. Impress, Marosvásárhely, 2003.
Az igazságos hazugság. Tréfás és állatmesék, mondák. Kreatív, Marosvásárhely, 2004.
A hencegő vőlegény. Népi tréfák, mondák, anekdoták. Mentor, Marosvásárhely, 2005.
A fák királyválasztása. Népi tréfák, mondák, anekdoták. Hoppá!, Marosvásárhely, 2006.
Hallod-e, te másvilág, adsz kenderért pálinkát? Székely népi tréfák, mondák, anekdoták. Erdélyi Gondolat, Székelyudvarhely, 2006.
Hová, hová, Laji bátyám? Kis-Küküllő menti székely népmesék, mondák, tréfás kiejtés szerinti lejegyzésben. Erdélyi Gondolat, Székelyudvarhely, 2006.
Bodor Péter meseautója. Népmesék, mondák, tréfák. Hoppá!, Marosvásárhely, 2006.
Alagút a Küküllőig. Székely népmondák a Kis-Küküllő mentéről II. Erdélyi Gondolat, Székelyudvarhely, 2008.
Milyen nagy esze van a székelynek. Népi tréfák, anekdoták. Erdélyi Gondolat, Székelyudvarhely, 2008.
Hozzád fohászkodom imában. Kibédi ráolvasások, népi imák, legendaballadák, kántálóénekek. Erdélyi Gondolat, Székelyudvarhely, 2009.
Bibliografie selectivă