trimite prin


Apariţia Fecioarei Maria de la Seuca şi locul de pelerinaj
Publicare:  2010-10-14
Ultima actualizare:  2010-12-15
Autor:  PETI Lehel

Locul de pelerinaj de la Seuca este un loc sfânt în formare de la începutul anilor 2000, în baza apariţiei Fecioarei Maria, devenind cunoscut datorită viziunilor lui Rózsika Marián, o ţigancă din localitate.
Seuca se situează într-o regiune multietnică şi multiconfesională, în zona de contact a religiilor romano şi greco-catolice, unde convieţuiesc români, maghiari şi ţigani. Localitatea prezintă caracteristicile acestui context intercultural: mai multe grupuri etnice şi comunităţi religioase trăiesc aici una lângă cealaltă. Convieţuirea etniilor română, maghiară, romă şi săsească are deja tradiţie în această microregiune şi în sat. Pe lângă Biserica Reformată, Catolică şi Unitariană, şi Biserica Greco-catolică a fost prezentă în sat până la desfiinţarea ei în 1949. Fiecare dintre aceste culte avea biserică şi parohie în sat.

 


Fecioara Maria i-a apărut pentru prima oară lui Rózsika Marián la 17 iulie 1995, când aceasta avea treizeci şi trei de ani, în al treilea an de când orbise. După spusele ei, deseori se ruga până noaptea târziu. Discuţia ei cu Fecioara Maria a avut loc noaptea la ora unsprezece. După cum remarcă ea, simţea că în ziua aceea rugăciunile ei erau mai ardente decât oricând. Acest eveniment cu mare încărcătură emoţională marchează limita între viaţa ei „veche" şi cea „nouă". După această discuţie, Fecioara Maria îi apărea lui Rózsika Marián în momentele anunţate în prealabil. A doua oară Fecioara Maria a apărut ca o statuie înconjurată de lumina cerului. Rózsika Marián legitimează autenticitatea viziunilor ei şi cu semne miraculoase din mediul înconjurător - spre exemplu, cu întâmplarea înfloririi mărului în luna noiembrie a anului 1996. Pe parcursul convorbirilor cu Rózsika, Fecioara Maria apare ca o mamă ocrotitoare, o sfătuitoare şi o învăţătoare spirituală, precum s-a constatat de către cercetători în mai multe cazuri de apariţie a Fecioarei. Mesajele publice ale viziunilor lui Rózsika Marián - precum atâtea alte apariţii moderne ale Fecioarei în lume - proiectează perspectiva unei „urgenţe" apocaliptice, conform căreia dorinţa Fecioarei este ca oamenii să se roage şi să-l accepte pe Isus pentru a putea învinge activitatea Diavolului pe această lume. Pe parcursul acestor convorbiri personale cu Rózsika, Fecioara Maria a învăţat-o rugăciuni şi i-a destăinuit „secrete". Rózsika a făcut publice patru dintre secretele primite de la Fecioara Maria şi a menţionat că pentru expunerea celorlalte secrete încă nu a primit permisiune. „Secretele" poartă ameninţări apocaliptice, în timp ce cele mai importante rugăminţi şi apeluri ale Fecioarei Maria (recitarea rozariului, parcurgerea drumului crucii, postirea, citirea Sfintei Scripturi, spovedania, împărtăşania, „exercitarea iubirii") oferă posibilitatea evitării acestora.


La desfăşurarea apariţiilor Fecioarei Maria sunt prezente numeroase elemente paraliturgice; şi ţiganca oarbă în rolul specialistului în religie poartă mai multe elemente magice. Pe lângă rolul de vizionar şi profet, Rózsika Marián împlineşte şi rolul de vindecător, chiar şi pe cel de exorcist. Conform relatărilor sale, Rózsika Marián este căutată de către peregrini atât cu probleme „trupeşti" cât şi „sufleteşti", iar prin binecuvântarea ei aceştia „sunt graţiaţi". Îşi legitimează lărgirea treptată a rolului jucat prin împuternicirea primită de la Fecioara Maria, anunţată cu prilejul apariţiilor publice. Cu ocazia acestor apariţii a primit „darul" de a vindeca „bolnavii de suflet", apoi a primit împuternicire să transmită şi binecuvântarea Fecioarei. Pe lângă apariţiile Fecioarei Maria, susţinute şi confirmate de către biserică, Rózsika are o relaţie animată şi cu Isus şi Anticristul. Visele şi viziunile ei despre Isus şi Anticrist au aspecte apocaliptice, apărând în ele şi sentimentul puternic de a fi cea aleasă.


Până în anul 2001, viziunile lui Rózsika Marián s-au desfăşurat în prezenţa câtorva persoane, mai ales a membrilor familiei, a vecinilor, a localnicilor, apoi în prezenţa câtorva elevi din liceul oraşului din apropiere. Apariţiile au putut avea caracter public datorită faptului că Fecioara Maria întotdeauna a anunţat data exactă a acestora. La apariţia din 17 iulie 2001 au fost prezenţi circa cinci mii de oameni. Începând de atunci, locul apariţiilor a devenit biserica catolică din Seuca, cea de-a patra şi cea de-a cincea apariţie desfăşurându-se deja în incinta acesteia. Numărul peregrinilor a crescut la fiecare apariţie; astfel, în curtea bisericii s-a construit un altar unde în ziua apariţiilor circa 10-15 mii de peregrini aşteptau sosirea Maicii Domnului cu adoraţia euharistiei, veghere, recitarea rozariului, ispăşire şi slujbă.


La sfârşitul ultimei apariţii publice, din data de 17 iulie 2007, Fecioara Maria a transmis următorul mesaj: Numele meu aici, în acest loc este „Regina Luminii". Începând de atunci, media religioasă, care şi-a asumat rolul de a obţine recunoaşterea apariţiilor, o pomeneşte pe Fecioara Maria ca „Regina Luminii de la Seuca". Pe lângă hramul organizat la aniversarea apariţiilor, care de fapt are cel mai important rol în procesul de instituţionalizare a locului de pelerinaj, sunt admise şi alte forme ritualizate sub supravegherea bisericii. Pe lângă activitatea celor două grupuri de rugăciune înfiinţate de Rózsika Marián, în noaptea de 17 a fiecărei luni se ţine expiere în biserica catolică şi în fiecare an, la 17 mai, conform rugăminţii Fecioarei Maria, se ţine expiere pentru tineret. De asemenea, la rugămintea Fecioarei, Rózsika Marián a înfiinţat două grupuri de rugăciune „expiatoare" de câte şapte persoane fiecare, unul în limba maghiară cu enoriaşi romano-catolici şi unul în limba română cu enoriaşi greco-catolici, care se roagă pentru îndepărtarea catastrofelor supranaturale ce pot ameninţa satul.
Cu prilejul apariţiilor, Rózsika Marián comunică cu Fecioara Maria în limba română, cu excepţia ultimei apariţii din data de 17 iulie 2007. În schimb, transmite mesajele Fecioarei atât în limba română, cât şi în limba maghiară.


Enoriaşii micii comunităţi ortodoxe din sat participă şi ei la hramuri. Trecutul greco-catolic al satului a făcut posibil ca hramul să exprime şi peregrinilor greco-catolici conţinuturi importante, actualizabile.
La aniversarea apariţiilor au loc pelerinaje instituţionalizate. Prima oprire a peregrinilor este la crucea mare din faţa bisericii, făcută din tuburi de neon, cu inscripţie în mai multe limbi şi aşezată pe un soclu de beton de mai mulţi metri. Aici peregrinii ating crucea sau îngenunchează în faţa ei şi se roagă câteva minute. Apoi urmează şirul crucilor de oprire, la capătul cărora este amplasată o structură din metal, unde este afişat un fragment din ultimul mesaj al Fecioarei şi unde se pot aprinde lumânări. Lângă această structură se află o copie a peşterii din Lourdes. În partea centrală a curţii bisericii este aşezată o platformă acoperită, unde, cu prilejul hramurilor organizate la aniversarea apariţiilor, se celebrează slujba de după-masă. Pe baza relatărilor lui Rózsika, un artist a pictat „Regina Luminii": o Fecioară Maria îmbrăcată în albastru, încoronată şi care străluceşte în raza luminii. Tabloul este expus în biserica romano-catolică. Pe baza tabloului s-a realizat şi statuia Fecioarei Maria în mărime naturală, care după sfinţire a fost amplasată în faţa altarului. Mesajele peregrinilor, cioplite în plăci de marmură, prin care aceştia îşi exprimă recunoştinţa pentru vindecarea lor, atribuită Fecioarei Maria, precum şi fotografiile lor se află pe peretele alăturat.


Ritualurile hramurilor urmează din ce în ce mai mult modelele oferite de biserică şi se desfăşoară sub controlul acesteia: de exemplu, parcurgerea drumului crucii la opririle construite în curtea bisericii, apa luată din fântâna sfinţită de Rózsika şi considerată ca având puteri vindecătoare, lăsarea mesajelor scrise Fecioarei Maria la „peştera din Lourdes" amplasată în curtea bisericii, atingerea statuii Fecioarei Maria din curtea bisericii şi a altor obiecte cu puteri sacrale în timpul liturghiilor din biserică cu scopul ca această putere sacrală să fie transmisă la recitarea organizată a rozariului în curtea bisericii, unde capătă un rol şi principalele personalităţi ale vieţii religioase populare ale comunităţii.


Cu ocazia pelerinajelor, publicaţii bisericeşti, caiete, fotocopii prezintă istoria oficială a locului sfânt de la Seuca, biografia clarvăzătoarei şi cele mai cunoscute miracole (de exemplu „dansul soarelui" sau înflorirea mărului uscat al femeii). Pe lângă acestea, şi tradiţia orală are un rol însemnat în transmiterea miracolelor, a viziunilor individuale şi a vindecărilor, în crearea legitimităţii locului de pelerinaj şi în întărirea credinţei.

 


După interpretarea preoţilor, credincioşii numesc viziunea colectivă de care au parte cu ocazia apariţiilor, respectiv a hramurilor organizate pentru aniversarea acestora, miracolul soarelui sau dansul soarelui. Iniţial „dansul soarelui" a fost văzut - cu prilejul apariţiilor publice - de către peregrini după terminarea apariţiei. La pelerinajele organizate pentru aniversarea ultimei apariţii „dansul soarelui" începe după terminarea slujbei ţinute în curtea bisericii şi ţine în jur de un sfert de oră. În 2008 şi în 2009 miracolul soarelui a avut loc după discursul public al clarvăzătoarei la câteva minute după slujba mare. În timpul miracolului soarelui peregrinii îşi ridică mâinile în sus şi aşa se uită la soare. Viziunile legate de cer (de exemplu, comportamentul neobişnuit al soarelui, crucea formată din nori etc.) arată o relaţie strânsă cu alte viziuni trăite la locurile sfinte, care au la bază apariţiile Fecioarei Maria (Fatima, Lourdes, Medjugorje, Oliveto Citra). În timpul miracolului soarelui peregrinii folosesc ochelari de soare, aparate foto digitale, camere video pentru a o putea vedea şi imortaliza pe Fecioara Maria. În timpul acestor miracole ale soarelui se fac multe poze şi înregistrări video, iar apoi aceste înregistrări popularizează apariţiile pe diferite forumuri, pagini de distribuţie foto şi video pe internet. În timpul miracolului soarelui majoritatea peregrinilor pot fi caracterizaţi ca având gesturi largi şi expresii pasionate, semne, care însoţesc agitaţia emoţională, care în cazul unora se manifestă într-un fel de „performance" (mâini ridicate în sus, palmele îndreptate spre exterior). De obicei peregrinii se uită în soare câteva secunde, apoi îşi odihnesc ochii înainte să se uite iarăşi în soare.


În eforturile de legitimizare şi popularizare ale bisericii romano-catolice locale, contextul multicultural a avut un rol important, ceea ce a contribuit la participarea unor mulţimi etnice şi confesionale mixte la apariţiile publice, acestea desfăşurându-se sub egida ecumenei creştine. La apariţiile anunţate dinainte, pe lângă participanţii străini au fost prezenţi şi români, maghiari, ţigani, saşi, ceangăi din Ghimeş şi din Moldova. Mulţimea de peregrini este mixtă şi din punct de vedere confesional: pe lângă o majoritate romano-catolică, la apariţiile publice au participat şi reformaţi, greco-catolici, unitarieni, respectiv persoane din alte mici comunităţi religioase. La apariţiile publice au participat mai ales preoţi romano-catolici maghiari şi români, preoţi greco-catolici şi câţiva preoţi ortodocşi. Fiecare şi-a îndeplinit datoria conform liturghiei sale: a spovedit, a dat cuminecătura şi a împărţit tainele bisericeşti. În timpul hramului, preoţii au spovedit şi în limba germană.


În prezent locul de pelerinaj îi atrage în principal pe cei din ţară, mai ales din Transilvania şi Moldova. Se poate observa şi o puternică orientare regională: mulţi dintre peregrini sosesc din satele de pe valea Târnavei Mici. Sunt ocazii când vin mai mulţi credincioşi şi din Ungaria. Din când în când la hramurile aniversare se pot întâlni şi peregrini străini veniţi şi din alte părţi decât Ungaria.


Bibliografie selectivă
LŐRINCZI Kinga Mária: Egy transzcendens kommunikáció nyilvánossá válása. A szőkefalvi jelenés az interetnikus kapcsolatok hálójában. [Egyetemi szakdolgozat, kézirat.] BBTE, Kolozsvár, 2003.
PETI Lehel: Apariţia Fecioarei Maria de la Seuca, în contextul interferenţelor religioase şi etnice. The Marian Apparition from Seuca/Szőkefalva in the Context of Religious and Etnincal Interferences. (Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România. Working Papers in Romanian Minority Studies.) Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Cluj-Napoca, 2009.
PÓCS Éva: Szőkefalva/Seuca: egy új kegyhely új üzenetei. In: Uő (szerk.): Démonok, látók, szentek. Vallásetnológiai fogalmak tudományközi megközelítésben. (Tanulmányok a transzcendensről VI.), Balassi Kiadó, Budapest, 2008, 484-504.