trimite prin


Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului, Braşov
Publicare:  2010-05-14
Ultima actualizare:  2010-05-14
Autor:  Bálint Ágnes
Date despre monument
Adresa: P-ţa Sfatului nr. 3
Cod: BV-II-a-B-11562, BV-II-m-B-11562.01, BV-II-m-B-11562.02
Datare: 1895–1899

Date istorice
1828 - Prin intermedierea episcopului Vasile Moga, locuitorii români ai Braşovului solicită construirea unei capele în Târgul Grâului (azi Piaţa Sfatului), iar guvernul autorizează construcţia pe un teren, care nu avea legătură directă cu piaţa; 1833 - se ridică capela în curtea unei case de pe latura nordică a pieţei; 1895-1899 - se construieşte biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, din daniile negustorilor români din oraş; 1940 - se prăbuşeşte turnul faţadei casei parohiale, 1972 - se reconstruieşte turnul.

Descrierea edificiului

Biserica Adormirea Maicii Domnului este amplasată într-o curte din spatele clădirilor laturii nordice a pieţei centrale. Turnul central al faţadei spre piaţă, amplasată deasupra casei parohiale, semnalează prezenţa bisericii, fiind un element marcant al ansamblului. Această faţadă, de factură neobizantină, este compusă pe trei axe, cea mediană proeminentă planului faţadei. La parter, încadrat de coloane compozite de marmură, cu timpan în linie frântă, se află portalul cu închidere semicirculară, cu o reprezentare de tip Platytera a Maicii Domnului, în frontonul porţii. Turnul central cu partea superioară de plan octogonal este străpuns de ferestre ogivale bipartite, şi este acoperit de boltă mănăstirească. Golurile celor trei nivele ale clădirii sunt caracterizate de ferestre geminate, cu închidere semicirculară accentuată de un chenar lat, iar la parter tâmplăria modernă a spaţiilor comerciale preia aceste forme, sugerând un şir de arcade. Prin portal se ajunge într-un gang îngust, ce se deschide în curtea interioară unde se află biserica. Gangul este acoperit de bolţi în cruce, sprijinite pe console decorate cu palmete şi capete de îngeraşi din teracotă.

 

Biserica are un plan compus din naos şi altar. Naosul pe trei traveei este acoperit cu bolţi cilindrice susţinute de arce dublou în perechi, laturile nord şi sud sunt penetrate de ferestre bipartite cu închidere semicirculară. Altarul de plan central este acoperit de boltă mănăstirească pe pandantive şi tambur. Tamburul de plan poligonal este ritmat la exterior de semicoloane susţinând o arcatură, cu ferestre cu închidere semicirculară, amplasate sub fiecare al doilea arc. Deasupra intrării se ridică un turn asemănător, tamburul fiind penetrat pe fiecare a doua latură de ferestre geminate cu închidere semicirculară. Acest turn este postat în axa centrală a faţadei principale, fiind amplasat pe o construcţie pătrată ce se ridică deasupra bisericii. La baza tamburului, pe latura faţadei principale se află o inscripţie comemorativă despre construirea bisericii, care este flancat de pilaştrii ce pornesc de pe console prinse în cornişa clădirii. În axa faţadei principale se află portalul eclectic, flancat de perechi de coloane în retragere terminate în arcade decorate, golul cu închidere semicirculară fiind dublat de un chenar în arc ogival, ornamentat cu denticuli. Treptele din faţa intrării sunt protejate de o copertină ulterioară. De o parte şi alta a portalului sunt ferestre mici cu închidere semicirculară, deasupra cărora se află câte un mozaic reprezentând Maica Domnului cu Pruncul, respectiv Hristos Pantocratorul, axele se încheie cu ferestre circulare.

 

În axa intrării se înalţă aproape până la cornişă o fereastră tripartită încheiată în trei arce, unificate sub un semicerc. La partea superioară, în câmpul semicercului se află trei medalioane, sugerând muluri gotice, arcul de închidere este dublat de un arc de stucatură decorativă îngustă. Elementele orizontale determinante ale faţadei sunt brâul profilat de la nivelul portalului, respectiv cornişa cu friză din motive geometrice, cu şir de arcade oarbe şi palmete.

 

În interiorul bisericii, deasupra intrării vestice, pe lăţimea a două traveei se află o tribună. Între naos şi altar este iconostasul, iar pe stâlpul nordic al arcului de triumf este amplasat amvonul neogotic. Interiorul bisericii este acoperit în totalitate de pictură murală. Arhitectura bisericii urmează tradiţia ecleziastică ortodoxă, dar utilizează şi elemente eclectice şi secession, caracteristice sfârşitului secolului al XIX-lea.

 

Proiectul bisericii şi a casei parohiale a fost elaborat de arhitectul G. Brus, care în concepţia sa a urmat modelul bisericii greceşti ortodoxe din Viena, construită în 1895. La înălţarea bisericii au contribuit meşterii: Martin Stenner zidar, Carl Eicen dulgher, Rudolf Bernhard fierar, Vasile Popovici tâmplar şi Franz Schmidt, pentru lucrările de ceramică. Iconostasul, amvonul, scaunul episcopal şi parapetul tribunei sunt lucrări sculptate din lemn şi poleite, opere ale lui János Kupcsay, directorul şcolii de sculptură din Braşov. Picturile murale ocupând întreaga suprafaţă a pereţilor în interior au fost realizate de artiştii Hans Bulhardt şi Alexandru Vemian. Bulhardt (1858-1937), după terminarea gimnaziului de la Sibiu, a urmat academia din Viena, fiind discipolul renumiţilor pictori Eduard von Lichtenfels, Carl Leopold Müller şi Hans Makart. A participat la expoziţia din 1887 de la Sibiu, tabloul său fiind cumpărat de Muzeul Brukenthal. În 1889 s-a stabilit la Braşov, unde a pictat mai multe icoane şi interioare de biserici ortodoxe şi de alt rit, respectiv a lucrat şi ca restaurator.

 

Cele trei clopote din turnul bisericii au fost confecţionate de firma Seltenhofer din oraşul Sopron, Ungaria.

 


Bibliografie selectivă
Radu Popica, Hans Bulhardt - Tradiţie şi inovaţie în arta transilvăneană, în Ţara Bârsei, VI(XVII), 2007/6. pp. 151-159.
http://www.protopopiatul-brasov.ro/cat_biserica_adormirea_maicii_domnului_cetate_protopopiatul_brasov.html

Taguri

ortodox, mănăstire,