listare

trimite prin

Palatul „Vulturul Negru”, Oradea
Ultima actualizare:  2010-04-08
Autor:  Emődi Tamás-Paşca, Mircea



Date despre monument
Adresa: Piaţa Unirii 2-4. şi str. Independenţei 1. şi str. V. Alecsandri 8.
Cod: BH-II-m-A-01086
Datare: 1907 - 1909

Date istorice

Cea mai reprezentativă şi mai cunoscută clădire pentru secessionul orădean este Vulturul Negru, amplasat în Piaţa Unirii, în centrul oraşului, dominând spaţiul urban din vecinătatea Crişului Repede.
Arhitecţii Vulturului Negru au fost Komor Marcell şi Jakab Dezső, doi dintre cei mai importanţi arhitecţi din Ungaria, la începutul secolului al XX-lea, reprezentanţi ai arhitecturii secession maghiar. Jakab şi Komor au fost doi dintre arhitecţii care au preluat şi folosit cel mai fidel limbajul stilistic al maestrului lor Lechner Ödön.

 

Cele mai cunoscute operele ale arhitecţilor pe teritoriul României sunt: Primăria din Târgu Mureş (proiectul în 1905, 1907-1909), Palatul Culturii din Târgu Mureş (1911-1913); Banca de Scont din Timişoara (1906-1908), Teatrul din Deva (1910, distrus). Pe lângă Vulturul Negru cei doi arhitecţi au mai realizat la Oradea Casa Adorján I, 1903, (Str. Patrioţilor nr. 6), Casa Adorján II, 1904-1905 (Str. Patrioţilor 4); Palatul Stern, 1904-1905 (Str. Republicii 10-10a), Camera de Comerţ şi Industrie, 1906-1907.

 

Proprietarii şi comanditarii Complexului Vulturul Negru au fost doi avocaţi orădeni evrei, dr. Kurländer Ede şi dr. Adorján Emil, personalităţi marcante ale oraşului. Aceştia au înfiinţat Societatea pe acţiuni Vulturul Negru şi Arborele Verde" (Fekete Sas és Zöldfa szálloda és Vigadó részvénytársaság") înregistrată la Camera de Comerţ din Oradea în 1907. Administratori şi acţionari principali erau dr. Kurländer Ede şi dr. Adorján Emil, care au depus un capital de 50 000 de coroane, repartizate pe 50 de acţiuni.
Pe amplasamentul clădirii actuale din Piaţa Unirii exista din 1714 un local denumit Hanul Vulturul, care era adăpostit într-o casă mică, cu parter. Aceeaşi clădire adăpostea şi Primăria Oraşului Nou. În sec. XVIII-XIX clădirea a fost etajată şi extinsă. În 1861 primăria s-a mutat în cartierul Olosig, rămânând în clădire doar hanul.

 

 

 

În 1903 Primăria a hotărât să lanseze un concurs de proiecte pentru reconstruirea Hotelului Vulturul. Proiectele pentru concurs trebuiau depuse până la data de 30 septembrie 1905. După această perioadă, în 14 zile proiectele urmau să fie analizate. Au fost depuse 13 proiecte din care trei au fost premiate: premiul I de 1600 de coroane a fost câştigat de proiectul cu nume de cod „Şampanie", al lui Komor Marcell şi Jakab Dezső.

 

Primăria a considerat că nu rentează să construiască Vulturul Negru, deoarece costurile de construcţie sunt prea mari, depăşind suma stabilită la 600.000 de coroane şi a decis să vândă terenul şi clădirile existente. Cei care au cumpărat în 1906 Vulturul Negru şi Hanul Arborele Verde au fost dr. Kurländer Ede şi dr. Adorján Emil. Aceştia au depus la biroul de ingineri al primăriei proiectul pentru Vulturul Negru şi cererea pentru autorizaţia de construcţie, aprobate în 8 august 1906. În 19 noiembrie 1906 a început demolarea vechii clădiri, iar lucrările la fundaţie au început în martie 1907. În 6 aprilie1907 a început ridicarea clădirii. Tot în martie 1907 s-a hotărât ca Sztarill Ferenc să fie antreprenorul clădirii. În noiembrie 1907 construcţia era deja acoperită. Recepţia clădirii a fost realizată la 16 noiembrie 1908, construcţia fiind terminată în decembrie 1908.

 

Pentru Vulturul Negru există mai multe variante de proiecte, asemănătoare, care au aceeaşi concepţie privind funcţionalitatea, planimetria, dar la care apar unele modificări legate de organizarea spaţiilor, de conceperea faţadelor şi decorarea spaţiilor interioare.


Descrierea edificiului

Planul imobilului este ordonat în funcţie de pasajul interior care are două galerii ce se intersectează în unghi drept, sub o mare cupolă de sticlă şi o a treia galerie cu parter, având ieşirea spre str. V. Alecsandri (realizată de Sztarill Ferenc în octombrie 1908).

 

La parterul clădirii, spre stradă, spre piaţă, în interiorul pasajului se găseau magazine. Hotelul Vulturul Negru este organizat în jurul unei curţi interioare şi are laturile spre Str. Independenţei, Piaţa Unirii şi culoarul din faţa intrării în pasaj. Sub hotel, la parter, spre Piaţa Unirii şi pe colţul alărurat intrării în pasaj funcţiona cafeneaua Coroana. În corpul cu turn, din partea dreaptă intrării în pasaj dinspre piaţa Unirii, la etajul I se găsea Banca Maghiară (Magyar Bank R.T, denumită în perioada interbelică Banca Industria), înfiinţată în 1906 ca societate pe acţiuni, directorul fiind Adorján Emil. În acelaşi corp de clădire, la etajul al treilea existau apartamente. Aripa de pe Str. Independenţei adăposteşte fostul restaurant, la parter şi ansamblul sălilor de spectacole şi reuniuni (Vigadó). Acesta cuprindea un hol mare la parter, scara principală spre etaj. La etaj se aflau foaierul, sala mare (Nagy Vigadó) sala mică (Kis Vigadó), fosta cofetărie. Sala mare de reuniuni (Nagy Vigadó) s-a deschis în 7 mai 1909 şi a găzduit numereoase spectacole şi concerte. Ulterior sala a fost transformată în sală de cinematograf. În clădire a funcţionat Cinematograful Vigadó din 1911, iar în pasajul Vulturul Negru, Cinematograful Urania (care s-a redeschis în 5 august 1909). În cadrul complexului multifuncţional a fost inclus şi fostul han Arborele Verde, situat pe Str. Vasile Alecsandri nr. 8-10, cumpărat de către cei doi proprietari în 1906, clădire care a fost conectată de Vulturul Negru prin galeria scundă a pasajului. Fostul local a fost transformat în mai multe rânduri, în sala mare funcţionând între 1908-1919 Cabaretul Bonbonniere.

 

În funcţie de proiectele succesive modul de ornare a faţadelor a cunoscut mai multe variante. Conform proiectului din 1907 clădirea este tratată într-o manieră barocă fiind inundată de elemente florale. Proiectul publicat în 1908 ne prezintă faţadele aproape identice cu cele realizate dar cu ornamentaţie mai bogată, cu elemente decorative florale, curbilinii, vulturi şi siluete umane. La clădirea realizată ornamentica este mai reţinută. Este utilizată o largă gamă ornamentală de la vârful acoperişului până la parter. S-a acordat o mare atenţie tuturor detaliilor şi simbolurilor utilizate.

 

Spaţiile interioare cel mai bogat decorate sunt sălile de interes public, cele din corpul de pe Str. Independenţei: hotelul, restaurantul, ansamblul sălilor de spectacole şi reuniuni (Vigadó). Cafeneaua nu mai păstrază în prezent nimic din aspectul iniţial. Ornamentele sunt dispuse pe toate elementele interioare (plafoane, bolţi, ferestre, uşi, lambriuri, balustrade, pereţi, coloane, sticlă sablată sau vitralii). Motivele ornamentele utilizate sunt cele florale, preluate din arta poulară, dar şi zoomorfe - vulturi.


Bibliografie selectivă
Constantin, Paul: Arta 1900 în România, Bucureşti, 1972.
Gerle János, KOVÁCS Attila, Makovecz Imre: A századforduló magyar építészete. Budapest, 1990.
Paşca, Mircea: Palatul Vulturul Negru, 2007.
Péter I. Zoltán: 3 secole de arhitectură orădeană. Oradea, 2003.
Péter, I. Zoltán: Nagyvárad 900 évés múltja és épített öröksége. Budapest, 2005.
Várallyay Réka: Komor Marcell. Jakab Dezső. Budapest, 2006. (Az építészet mesterei)


Unable to select database