listare

trimite prin

Biserica sârbească Sfântul Gheorghe, Timişoara
Ultima actualizare:  2010-05-10
Autor:  Sarkadi Nagy Emese
Tradus de:  Mihály Melinda



Date despre monument
Adresa: Piaţa Traian 1.
Cod: 1745–1755
Datare: TM-II-m-A-06169

Date istorice
În oraşul Timişoara se află începând din anul 1748 sediul episcopatului sârbesc, însă se pare că comunitatea sârbească poseda mai multe locaşuri de cult şi înaintea acestui an. Biserica din Cartierul Fabric a fost construită aproximativ în aceeaşi perioadă ca şi catedrala sârbească din Piaţa Domului (1746), şi cu câţiva ani înaintea ridicării bisericii romano-catolice, a actualei biserici greco-catolice din cartierul menţionat (1765).

Descrierea edificiului

Biserica sârbească se află în fosta Piaţă Kossuth, dominată de clădiri construite în stil eclectic şi secession. Edificiul este compus dintr-o navă dreptunghiulară, un turn zvelt, alipit faţadei principale şi un cor poligonal, nava fiind prevăzută cu un acoperiş în două ape. Cele trei nivele ale turnului sunt delimitate de brâuri. Zidurile primului nivel sunt deschise prin trei arcade semicirculare, deasupra arcadei de vest aflându-se o fereastră oarbă cu închidere semicirculară, decorată cu o frescă ce reprezintă figura Sfântului Gheorghe.

 

Nivelul mijlociu al turnului este străpuns de câte o fereastră circulară, ultimul nivel fiind marcat de patru ferestre cu închidere semicirculară pe toate cele patru faţade, prevăzute cu obloane, deasupra acestora fiind plasat ceasul turnului. Colţurile nivelului superior sunt accentuate de pilaştrii. Deasupra cornişei turnului se înalţă coiful baroc, decorat la colţuri cu volute şi deschis pe fiecare latură cu câte o ferestruică. Turnul este flancat de câte un fronton cu închidere triunghiulară, prevăzute cu nişe cu închidere semicirculară, decorate cu picturi murale. În nişa de nord se află scena Bunavestirii, iar în cel din sud apare scena Botezului lui Hristos. Nivelul inferior al turnului este boltit cu boltă a vela, din acesată încăpere se deschide portalul principal, prevăzut cu ancadrament simplu şi canate din fier.

 

Faţadele laterale ale bisericii sunt articulate de câte cinci panouri adâncite în suprafaţa tencuielii. Fiecare panou este străpuns de câte o fereastră cu închidere în segment de cerc, prima fereastră dinspre vest fiind oarbă. Ultima axă dinspre vest este marcată de un rezalit. În cea de-a treia axă se deschide pe ambele faţade câte o poartă dreptunghiulară, prevăzute cu canate din fier, decorate cu elemente tipice barocului târziu. Corul are lăţime identică cu cea a navei, fiind terminată cu cele cinci laturi ale unui octogon. Faţadele corului sunt străpunse de trei ferestre, două având închidere în segment de cerc, cea de est fiind identică cu ferestrele navei.

 

Spaţiul interior al bisericii este acoperit cu boltă cilindrică cu penetraţii. În capătul de vest al navei se află o tribună sprijinită pe trei arcade, accesibilă prin intrarea deschisă la primul etaj al turnului. Iconostasul baroc al bisericii este marcat în plan prin rezalitele faţadelor lungi. Nivelul inferior al iconostasului este articulat de patru coloane. Lângă cele trei porţi se află figurile pictate ale Sfântului Nicolae, Maicii Domnului, Isus Hristos şi Ioan Botezătorul. Deasupra cornişei iconostasului sunt înşirate în medalioane, conform tradiţiei, scene din viaţa Maicii Domnului şi al lui Isus, precum diferiţi profeţi, în centru fiind plasată scena Încoronării Maicii Domnului. Pe suprafaţa arcului de triumf, aflat desaupra iconsostasului, se află deasemenea imaginea Maicii Domnului, pe laturi apar sfinţii Moise şi Aaron şi zece profeţi. Mobilierul bisericii este relativ recent, datând din secolul XX. Pictura decorativă a interiorului datează deasemenea de la începutul secolului XX, fiind realizată probabil cu ocazia unei renovări.

 

Caracteristicile generale, proporţiile şi decorul bisericii sunt specifice secolului al XIX-lea, fiind evidentă deosebirea faţă de clădirile baroce ale oraşului. Locaţia edificiului, în fosta piaţă centrală a Cartierului Fabric este o dovadă vie a importanţei comunităţii sârbeşti, faţă de cea romano-catolică, a cărei biserică a fost construită la o distanţă de câteva străzi, într-o zonă mai retrasă.



Unable to select database