listare

trimite prin

Palatul Füchsl, Oradea
Ultima actualizare:  2011-02-05
Autor:  Pál Emese
Tradus de:  Mihály Melinda



Date despre monument
Adresa: Oradea
Cod: BH-II-m-B-01053
Datare: 1902–1903

Date istorice

La începutul secolului XX renumiţii negustori de vinuri, fraţii Füchsl, şi-au construit un palat în stil secession pe strada Independenţei, pe locul fostului teren al firmei şi a parcelei învecinate. Proiectele au fost elaborate de arhitecţii Zoltán Bálint şi Lajos Jámbor, concursul de proiecte pentru executarea lucrărilor fiind câştigată de Vilmos Rendes.

 

Lucrările pregătitoare au fost începute în luna septembrie a anului 1902. Săparea fundaţiilor a întâmpinat câteva probleme, prin apariţia unei zidării masive din piatră, care conform istoricului local János Karácsonyi “erau probabil rămăşiţele fostei incinte fortificate ale unui cartier al oraşului, denumită Péntekhely”.

 

Noua clădire a fost terminată în primăvara anului 1903. În septembrie a fost inaugurată la parterul palatului eleganta Cafeneaua Bihari, înmobilată cu mobilă în stil secession, iar încăperile de la colţ au fost preluate de Hala de bere Buffet. În anul 1910 clădirea a fost cumpărată, împreună cu firma fraţilor Füchsl, de către Izidor Ulmann jr.


Descrierea edificiului

Clădirea are 16 axe de goluri spre strada Independenţei şi 5 axe spre strada 1 Decembrie 1918, aspectul şi volumul palatului cu două etaje fiind determinat de colţul masiv, curbat, străpuns de trei axe. Frontoanele ondulate, ritmice sunt încadrate de o cornişă arcuită, ambele fiind decorate cu plăci reliefate din metal, ornamentate cu motive vegetale şi geometrice dantelate. Parterul este prevăzut cu vitrine dreptunghiulare, fără caracter, suprafeţele ieşite din planul faţadei, prevăzute cu frontoane arcuite, aflate deasupra ferestrelor fiind dominate de ferestre geminate, celelalte suprafeţe ale parterului fiind marcate de ferestre simple, dreptunghiulare. Pervazele ferestelor de la primul etaj şi sprâncenele ferestrelor de la etajul al doilea sunt decorate cu o linie ondulată presărată cu boboci.

 

Specificul palatului constă şi în decoraţia sa, ce face referire la ocupaţia proprietarilor. Câmpurile adâncite aflate deasupra ferestrelor de la primul etaj şi suprafaţa de sub cornişa principală sunt decorate cu vrejuri de viţă de vie, într-un aranjament regulat şi simetric, imitând motivele specifice artei populare. Suprafeţele ce ies din planul faţadei sunt încoronate de frontoane străpunse de deschideri ovale, dispuse orizontal, încadrate deasemenea de vrejuri şi frunze de viţă de vie. Sub ferestre apare monograma fraţilor Füchsl (FT – Füchsl Testvérek). Pervazele balcoanelor de la colţul clădirii, al balconului lung, curbat şi al balconului de dimensiuni mai reduse sunt decorate deasemenea cu vrejuri cu frunze. Canatele din fier forjat ale porţii dinspre strada Independenţei sunt prevăzute cu ornamente ce imită decorul faţadelor. Toate încăperile de la parter, inclusiv spaţiile fostei Cafenele Bihar azi sunt transformate, tencuiala originală a tavanelor plate, decorată cu lalele se mai păstrează doar fragmentar.

 

Arhitecţii palatului Füchsl, Zoltán Bálint şi Lajos Jámbor sunt cunocuţi în literatura de specialitate ca adepţii lui Ödön Lechner, însă nu prin copierea limbajului arhitectural specific creatorului limbajului arhitectural al secessionului maghiar, ci mai degrabă prin elaborarea umui limbaj propriu, prin preluarea spiritului şi ale principiilor de bază ale arhitecturii acestuia. Cel mai bun exemplu al acestei tendinţe este chiar cazul palatului din Oradea. Ţinând cont de ocupaţia celor doi proprietari, arhitecţii au elaborat o faţadă individuală, cu multiple aluzii la negustoria de vinuri. Cornişa pricipală şi frontoanele cu contururi ondulate asigură o imagine de ansamblu deosebit de graţioasă acestei clădiri cubice, masive.


Bibliografie selectivă
Gerle, János–Kovács, Attila–Makovecz, Imre, A századforduló magyar építészete, Budapest, 1990, p. 261–262.
Hârca, Rodica, Oradea. Decoraţii Art Nouveau, Oradea, 2007, p. 54–57.
Péter, I. Zoltán, Nagyvárad 900 éves múltja és épített öröksége, Nagyvárad, 2005, p. 248–249.
Péter, I. Zoltán, Mesélő képeslapok. Nagyvárad 1885-1915, Nagyvárad, 2002, p. 185–187.
Ştefănuţ, Ada, Arta 1900 în România, Bucureşti, 2008, p. 56.


Unable to select database