despre enciclopedie
Enciclopedia Virtuală Maghiară din România are ca scop prezentarea cunoştinţelor istorice, culturale şi geografice referitoare la populaţia maghiară din România, sub forma unei enciclopedii, alcătuit de profesionişti în domeniu pentru propria colectivita

Enciclopedia Virtuală Maghiară din România are ca scop prezentarea cunoştinţelor istorice, culturale şi geografice referitoare la populaţia maghiară din România, sub forma unei enciclopedii, alcătuit de profesionişti în domeniu pentru propria colectivitate, pentru publicul cititor de limba maghiară şi română.

Obiectivele definite pentru proiect sunt următoarele:

-          Asigurarea unui conţinut de răspândire a cunoştinţelor referitoare la moştenirea culturală a comunităţii maghiare din România, pusă la dispoziţie instituţiilor de învăţământ, administraţiilor publice locale, entităţilor turistice, presei, mediului academic, ce poate folosită, extinsă şi dezvoltată şi ulterior conform nevoilor.
-          Asigurarea unei resurse de date pentru centrele de cultură şi de cercetare aflate peste graniţă, prin care cercetătorii transilvăneni pot deveni colaboratori ca şi parteneri egali pe terenul conservării patrimoniului cultural. Astfel rezultatele activităţii mediului academic al minorităţii maghiare din România devin accesibile şi comunităţii academice majoritare române. Totodată atingerea acestui obiectiv poate contribui semnificativ la implicarea cercetătorilor români (nu numai ai minorităţii maghiare) în proiecte transnaţionale şi să cooptarea lor în reţele de cercetare şi de conservare a patrimoniului cultural european.
-          Asigurarea reprezentării bilingve a moştenirii culturale a minorităţii maghiare din România, astfel creându-se premisele diseminării moştenirii culturale minoritare şi în rândul comunităţii majoritare româneşti. Astfel putem contribui şi la percepţia asupra patrimoniului cultural al minorităţii maghiare din România ca şi parte integrantă a patrimoniului cultural naţional românesc.

Primul proiect în cadrul Enciclopedie Virtuale Maghiare din România este prezentarea a 150 de monumente din Transilvania, în limbile maghiară şi română.

Elaborarea unor topografii a monumentelor unei regiuni, sau a unui oraş, prin scurta prezentare a informaţiilor despre edificiile acelei regiuni, îşi are rădăcinile în cultura germană, Georg Dehio fiind primul istoric de artă care a demarat la sfârşitul secolului al XIX-lea publicarea unor serii de topografii a monumentelor spaţiului german, reeditate până în zilele noastre. Acest tip de demers, care pe lângă faptul că sintetiza informaţiile despre exemplele concrete ale patrimoniului construit, a avut, şi are, şi un important rol de popularizare. În anii 1950 a fost preluat şi în diferitele ţări ale Europei Centrale, fiind binecunoscute seriile de topografii editate de către mediul academic maghiar şi polonez. În cazul Transilvaniei, condiţiile neprielnice din timpul dictaturii comuniste, apogeul cărora a constituit desfinţarea Direcţiei Monumentelor în 1977, nu au favorizat astfel de iniţiative. După 1989 cu excepţia câtorva programe regionale, ca inventarizarea patrimoniului construit săsesc din Transilvania, sau a unor regiuni din Secuime, nu a existat un program ce ar fi vizat prezentarea celor mai importante monumente ale Transilvaniei, deşi în ultimele două decenii au apărut o serie de noi rezultate fundamentale referitoare la această temă, în mai multe cazuri, datorită şi cercetărilor ce au precedat lucrările de restaurare ale acestora. Faptul, că de multe ori informaţii primordiale au fost publicate în diferite limbi (română, maghiară, germană), sau au apărut numai în publicaţii de specialitate din străinătate, nu au permis o popularizare efificentă ale acestora. Datorită acestor condiţii, de multe ori persistă, mai ales în publicaţiile locale şi turistice referitoare la monumente, informaţii eronate, sau formulări şi interpretări tipice unor perioade de mult apuse(de ex. fenomenul “neglijării” unor perioade stilistice, ca barocul şi istorismul, sau unele idei ale istoriografiei marxiste).

35% din cele 29.525 poziţii ale nomenclatorul monumentelor istorice din România se află în Transilvania. Descrieri de specialitate de un nivel corespunzător posedă numai 5% din acestea. Iar prezentate pe internet sunt doar o fracţiune nesemnificativă ale acestora. O problemă deosebită reprezintă monumentele de sorginte maghiară (aflate în proprietatea bisericilor maghiare, în zone geografice cu populaţie preponderent maghiară). Această problemă împiedică mult formarea unei angajări, atenţii şi responsabilităţi atât de necesare – dincolo de reprezentările în scop turistic şi de autocunoaştere – în educaţie şi media.

Prin acest proiect dorim să realizăm următoarele obiective:

-          să punem la dispoziţia publicului rezultatele inventarierii de monumente istorice ce se desfăşoară în ultimii ani în Transilvania,
-          descrierile şi literatura de specialitate rezultate vor putea fi utilizate în construcţia de site-uri locale,
-          informaţiile referitoare la moştenirea arhitectonică transilvană vor fi accesibile unitar în limbile română şi maghiară,
-          ca rezultantă profesională proiectul va permite centralizarea datelor nomenclatorului de monumente istorice existent, documentarea proiectelor mai intensive de reabilitare a ultimilor ai,
-          moştenirea culturală din România şi Transilvania apar ca parte a moştenirii europene în cadrul UE, se creează premisa apariţiei în limbi de circulaţie internaţională a cunoştinţelor acumulate.