Palatul baroc (fosta prefectură, astăzi Muzeul de Artă), Timişoara


Faţada principală a clădirii cu două etaje, pe plan pătratic, se deschide spre piaţa Domului, şi este dominată de simetria segmentelor cu 5+1+6+1+5 axe şi ritmată interax de pilaştrii, cuprinzând ambele etaje. Compoziţia simetrică este caracteristică clădirilor baroce, motivele ornamentale însă, ţin de limbajul decorativ al secolului al XIX-lea. Axele sunt delimitate de pilaştrii pe toată înălţimea [...]

Fosta casă a lui Andreas Beuchel, Bistriţa


Clădirea situată pe parcela delimitată de Piaţa Centrală şi fosta uliţă a Poştei (azi str. Vasile Naşcu) se desfăşoară pe un plan în formă de „L", al cărui latură scurtă, respectiv faţada principală, are o lungime de 13 m. Faţada laterală a casei este mult [...]

Viaţa literară şi culturală maghiară a oraşului Cristuru Secuiesc până în 1989


Prima atestare documentară a oraşului datează din 1333: preotul din „Santa Cruce", care figurează în registrul dijmelor papale, plătea în acea vreme cea mai mare dijmă papală din regiune, dispunea aşadar deja de o parohie însemnată. Mai târziu, Cristuru Secuiesc este amintit ca oraş câmpenesc într-un document din 1459, rangul acesta fiind păstrat până în 1886. Biserica romano-catolică a oraşului este un monument arhitectural în stil gotic târziu, pe una dintre cheile de boltă ale sanctuarului ogival este sculptat anul 1458. Totuşi, cu ocazia săpăturilor arheologice de la sfârşitul anilor '60, în afara zidului bisericii s-au descoperit morminte din secolele XI-XII. Biserica [...]


include

include

include