Palatul episcopal romano catolic, Timişoara


  Cvartalul delimitat de străzile Savoya şi Pacha, respectiv de calea Proclamaţiei, înconjoară o curte interioară dreptunghiulară, cu regimul de înălţime parter şi etaj. Clădirea, la cele patru colţuri avea construcţii pavilionare proeminente faţadei, amintind de turnurile de colţ ale castelelor, dintre acestea s-au păstrat doar două, la colţurile străzii Pacha, iar la colţurile opuse se mai pot observa [...]

Capela romano-catolică, Miercurea Ciuc


Faţada principală a capelei cu o navă şi cor cu închidere dreaptă este marcată de turla centrală ce se desfăşoară în axul intrării principale, care de altfel este singurul acces în capelă. Deasupra portalului cu închidere semicirculară se află inscripţia [...]

Viaţa literară şi culturală maghiară a oraşului Cristuru Secuiesc până în 1989


Prima atestare documentară a oraşului datează din 1333: preotul din „Santa Cruce", care figurează în registrul dijmelor papale, plătea în acea vreme cea mai mare dijmă papală din regiune, dispunea aşadar deja de o parohie însemnată. Mai târziu, Cristuru Secuiesc este amintit ca oraş câmpenesc într-un document din 1459, rangul acesta fiind păstrat până în 1886. Biserica romano-catolică a oraşului este un monument arhitectural în stil gotic târziu, pe una dintre cheile de boltă ale sanctuarului ogival este sculptat anul 1458. Totuşi, cu ocazia săpăturilor arheologice de la sfârşitul anilor '60, în afara zidului bisericii s-au descoperit morminte din secolele XI-XII. Biserica [...]


include

include

include